Back in black

M-am intors. Am fost plecat in spatiu sa o caut pe Elodia, dar nu e de gasit. Tot am vrut sa ma abtin, si sa nu scriu despre asta, dar nu mai rezist cu generatia asta de copii pokemoni, generatia haifaiv, generatia... pulii. Astazi nu mai exista copilarie, copii invata sa mearga doar ca sa ajunga la calculator. Atat. Calculator. Internet. Messenger. Hi5. Asta inseamna acuma copilarie. N-am mai vazut un copil sa se joace in fata blocului, sa bata mingea, sa scrie cu creta pe trotuar, sa joace sotron,ascunsa sau ce prostii mai faceam noi. Noi ne faceam hinta in padure, teren de fotbal, faceam baraj in parau, capcane pentru pasari, furam mere, ne dadeam cu sania si toate cacaturile astea. Si era frumos, eram copii si eram sincer fericiti. Azi nu, azi la 11-12 ani singura preocupare e unde sa-mi mai fac o poza, in care oglinda, pe ce soba sa ma urc, ce freza de animal exotic sa-mi fac, ce ochelari de sudor sa-mi pun pe nas sa-mi acopar fata asta daramata, ca sa imi dea lumea 'commuri'(trageami-as p**a in ele). Pentru asta traiesc ei,'commuri' pe haifaiv si vorbit pe messenger. Asta e copilaria lor, asta o sa le povesteasca copiilor. Bineinteles la 14 ani toti sunt niste minimalisti dinastia cool, la care nu li sa uscat cerneala in buletin, habar n-au pe ce lume traiesc, dar conteaza ca ei merg in club chiar daca is cu mucii la nas, in club sa fie. Restu nu conteaza. Nici nu ma mai leg de fetele care la 13 ani se pozeaza aproape dezbracate si... ma opresc. N-are rost. Mai am de zis vo 2-3 si de clubberi astia... si tot felu de smecheri... da mai incolo, sau maine.